Accueil » Articles publiés par Patiri Lambert (Page 56)
Archives d’Auteur: Patiri Lambert
Reconnaitre notre misère et accueillir ton pardon, telle est notre justice, ô Dieu d’amour et de miséricorde.
Pour nous aider à méditer la Parole de Dieu de ce quatrième samedi du cheminement du Carême (Samedi de la 3ème Semaine), Jésus nous entretient aujourd’hui sur la façon de bien prier. Il choisit d’inventer une petite parabole décrivant une situation très contrastée. Jésus rassemble dans le temple, au même moment, celui qui est prétendu par tous, à commencer par lui-même, comme juste et pieux et celui qui est unanimement considéré comme le type des pécheurs publics. Jésus nous montre un pharisien et un publicain. Pour un observateur « ordinaire », les deux hommes que le Christ nous présente pourraient sembler presque identiques, car ils se trouvent au même endroit et font la même chose : tous les deux sont « montés au temple pour prier » (Lc 18,10). Mais au-delà des apparences, au plus profond de leur conscience personnelle, les deux hommes diffèrent radicalement : l’un, le pharisien, a la conscience tranquille, alors que l’autre, le publicain —collecteur d’impôts— est inquiet car il ressent de la culpabilité.
Dans le passage que nous contemplons, nous voyons que dans une personne se trouve un nœud de trois cordes, si bien qu’il est impossible de le défaire en négligeant l’une ou l’autre. La première nous relie à Dieu ; la deuxième aux autres ; et la troisième à nous-mêmes. Notons bien ceci : ceux auxquels s’adresse Jésus « étaient convaincus d’être justes et méprisaient tous les autres » (Lc 18,9), de sorte qu’ils priaient mal. Les trois cordes vont toujours ensemble ! Comment les mettre correctement en relation ? Quel est le secret pour défaire le nœud ? La conclusion de cette parabole incisive nous le dit : l’humilité. Comme sainte Thérèse d’Avila l’expliquait : « L’humilité, c’est la vérité ».
La prière du premier est une longue action de grâce. « Il ne demande rien ». C’est (suite…)
Mon âme a un chapeau
J’ai compté mes années et j´ai découvert que j’ai moins de temps à vivre à partir de maintenant, que ce que j’ai vécu jusqu’à présent …
Je me sens comme ce petit garçon qui a gagné un paquet de friandises : la première il la mangea avec plaisir, mais quand il s’aperçut qu’il lui en restait peu,
il commença réellement à les savourer profondément.
Je n’ai plus de temps pour des réunions sans fin où nous discutons de lois, des règles, des procédures et des règlements, en sachant que cela
n´aboutira à rien.
Je n’ai plus de temps pour supporter des gens stupides qui, malgré leur âge chronologique n’ont pas grandi.
Je n’ai plus de temps pour faire face à la médiocrité.
Je ne veux plus être dans des réunions où défilent des egos “agrandis”.
Je ne tolère plus les manipulateurs et opportunistes.
Je suis mal à l´aise avec les jaloux, qui cherchent à nuire aux plus capables, d’usurper leurs places, leurs talents et leurs réalisations. (suite…)
Igihe c’Ikarema: Idominika ya 4 (Umwâka C)
Bahonye bibereye, bashohora gusoma ibisomwa vyose vy’Idominika ya kane yo mu Karema vyagenewe Umwaka «A».
IGISOMWA CA MBERE
Ivyo dusoma mu gitabu ca Yozuwe (5, 9a. 10-12)
Igihugu c’Imana gihimhaza Ipasika aho binjira mu ntara bemerewe
Umusi umwe, Umukama yabwiye Yozuwe ati : « Uyu musi ndabakuyeko iceyi mwanduye mu Misiri. » Abanyisrayeli baraheza bashinga urusago i Giligali mu kiyaya ca Yeriko, bahimbaza umusi mukuru wa Pasika ku mugoroba w’umubarwa wa cumi na kane w’ukwezi. Ku musi ukurikira Pasika, barya ivyimburwa vyo muri ico gihugu, kandi kuri uyo musi nyene babikoza imikate itagira umwambiro be n’ingano zikaranze. Mu gihe barya ivyimburwa vyo muri ico gihugu, amana ntiyabaye igikoroka. Aho Abanyisrayeli baburiye amana, baciye bamenyera imfungurwa za Kanahani.
IZABURI 33 (34) 2-3, 4-5, 6-7
Icit. : Umvirize, murabe, ingene Umukama ari mwiza.
Nzoninahaza Umukama na ntaryo,
nzomuhaya ntahengeshanya.
Nanje nyene nzoninahazwa n’Umukama,
abantu batobato nibumve bahimbarwe.
Mushire hamwe dushemeze Umukama,
duhwanire guhaya izina ryiwe !
Nirukira Umukama akantabara,
akamara ubwoba bwose mfise.
Bane uweza amaso Umukama arahimbarwa,
ntazokwigera ateterwa.
Hari umurushwa yatabaje Imana,
iramwumvira imukiza amaganya yose.
IGISOMWA CA KABIRI
Ivyo dusoma mw’Ikete rya kabiri Umutumwa Pawulo yandikiye Abanyakorenti (5, 17-21)
Imana yaratwuzurije na yo kuhwa Kristu
Ncuti zanje,
Umuntu wese ari muri Yezu Kristu, aba ari ikiremwa gishasha. Ivya kera biba vyaheze, hatanguye ibishasha. Ivyo vyose rero biva ku Mana yatwuzurije na yo ku bwa Kristu, ikadushinga ibanga ryo kuyuzuriza n’abandi. Nka ko nyene, Imana ni yo yatumye abantu b’isi buzura na yo muri Kristu, ikibagira ibicumuro vyabo, ikongera ikadushiramwo ijambo ry’ubwo bwuzure. None rero, ubu duserukira Kristu, vyongeye Imana yo nyene ni yo ibashikiriza impanuro iciye kuri twebwe. Ni co gituma tubasavye kw’zina rya Kristu : nimwuzure n’Imana, Uwutigeze amenya igicumuro, Imana yamwitiranije n’igicumuro c’abantu kubera twebwe, kugira ngo kubera we dusangire ubutungane n’Imana.
INKURU NZIZA
Urakaninahazwa, Kristu,
Wewe Bwitonzi bwamaho bw’Imana nzima.
Hinge, mve hasi, ngende kwa data, mpeze ndamubwire nti :
Dawe, naracnmuye ku Wo mw’ijuru nongera ndagucumurako.
Urakaninahazwa, Kristu,
Wewe Bwitonzi bwamaho bw’Imana nzima.
Ivyo dusoma mu Nkuru nziza ya Yezu Kristu nk’uko yashikirijwe na Luka (15, 1-3. 11-32)
Murumunawe yari yapfuye, none yazutse
Abatozakori n’abanyakabi bahora baza bose aho Yezu ari ngo bamwumvirize. Abafarizayo rero n’abanditsi baja mu vy’ukwidodomba, bati : « Uyu muntu yakiriza yompi abanyakabi, akongera agasangira na bo ! » Yezu na we abacira uyu mugani, ati :
« Habaye umuntu yari afise abahungu babiri. Umuhungu mutoyi abarira se ati : “Dawe, ntabaza itoranwa ryanje.” Se rero arabatoranya. Imibarwa mikeyi iheze, wa muhungu akoranya ivyiwe vyose, yigira mu ntara ya kure, asesagura itunga ryiwe, acika igihumbu. Vyose bimaze kumuherako, hatera ikigoyi muri ico gihugu, buca buramukubira. Avaho rero agenda gushumbira umuntu wo muri ico gihugu, na we amurungika mw’itongo ryiwe ngo amuragirire ingurube. Yahora ashaka kwihembuza ibishishwa bigaburirwa ingurube, yamara ntiyabona uwubimuha. Niho rero yiyumvira ati : “Abashumba ba dawe barya uko bashaka, bangana iki, nanje hano ndiko ndicwa n’inzara ! Mve hasi, ngende kwa dawe, mpeze ndamubarire nti : Dawe naracumuye ku Wo mw’ijuru nongera ndagucumurako. Ntibikinkwiye rero ko nitwa umwana wawe, ntabara unshire mu bashumba bawe.” Arahaguruka rero, agaruka kwa se.
Akiri kure, se aramubona, ikigumbagumba kiramuniga, ariruka amugwa ku bitugu bararamukanya. Araheza wa muhungu abarira se ati : “Dawe, naracumuye ku Wo mw’ijuru nongera ngucumurako, singikwiye kwitwa umwana wawe.” Se wiwe yamara abarira abasuku biwe ati : “Nimunzanire ivyambarwa vyiza mubimwambike, mugireko mumwambike impeta ku rutoke n’ibirato ku maguru. Murabe kandi ikimasa kinuze, mukibage, tugire umusi mukuru w’akanyamuneza, kuko uyu muhungu wanje yari yapfuye none yazutse, yari yazimiye none yazimurutse. Ni uko rero baja mu vyo kugira umusi mukuru.
Ariko rero wa muhungu mukuru yari mu murima. Ngo aze gutahuka, yegereye inzu, yumva inanga n’ururirimbo bisekera. Ahamagara rero umusuku amubaza ivyo ari vyo. Wa musuku aramwishura ati : “Ni umwe murumunawe yagarutse, mbere so yabaze ikimasa kinuze kuko yasubiye kumubona akidundega.” Biraheza rero bimutera ishavu, aranka kwinjira. Se rero arasohoka, aja mu vyo kumuhoyahoya. Na we yishura se ati : “lyi myaka maze ngukorera, ntaho nigeze nkugambararira, yamara ntaho wampaye na rimwe n’agahene ngo ngirire umusi mukuru abagenzi banje, none uyu muhungu wawe yamariye ivyiwe mu bishushungwe, aragarutse umubagira ikimasa kinuze.” Se araheza aramwishura ati : “Wewe, mwananje, wangumye iruhande, ivyo mfise vyose ni ivyawe. Nawe nu, ntitwari kureka kunezerwa tubonye murumunawe, yari yapfuye none yazutse, yari yazimiye none yazimurutse”. »






